Cumpara ANVELOPE VARA cu Pret Mic de pe Vadrexim.ro !

Elementele geometrice ale macadamului

Dupa cilindrare, grosimea macadamului folosit ca imbracaminte va fi de minimum 10 cm, iar cea a macadamului folosit ca strat de baza va fi de minimum 8 cm.

Latimea macadamului folosit ca imbracaminte rutiera trebuie sa depaseasca latimea partii carosabile cu 0,25 m, pe ambele parti. In cazul unui strat de baza, latimea macadamului trebuie sa fie in conformitate cu reglementarile in vigoare, privind latimea partii carosabile si modul de realizare a benzilor de incadrare.

Profilul transversal, in aliniament, se executa sub forma de acoperis cu doua pante egale si cu o racordare printr-un arc de cerc in treimea mijlocie, iar in curbe si in zonele de amenajare aferente, profilul transversal va fi amenajat in functie de viteza de proiectare.

Pe strazi si alei se admite si executarea in profil transversal curb, avand bombamentul 1/50-1/60, in functie de latimea strazii sau a aleii. La drumurile cu o singura banda de circulatie sau in cazuri speciale, cand asigurarea scurgerii apelor se face intr-o singura parte, se poate executa un profil transversal cu panta unica.

In profilul transversal, macadamul folosit ca imbracaminte, se executa cu urmatoarele pante:
- 3 % pentru drumuri si strazi in aliniament, avand cel putin doua benzi de circulatie.
- 4 % pentru drumuri si strazi in aliniament, avand o singura banda de circulatie.
- 3-4 % pentru trotuare si alei, in functie de latimea acestora.

In profilul longitudinal, macadamul utilizat ca imbracaminte poate avea declivitatile maxime variind intre 4 %, pentru viteza de proiectare de 100 km/ora, si 8 %, pentru viteza de proiectare de 25 km/ora. La constructia drumurilor noi, declivitatea nu poate depasi 6 % decat in cazuri cu totul exceptionale.

Pantele profilului transversal si declivitatile in profil longitudinal ale macadamului folosit ca strat de baza vor avea aceleasi valori ca pantele imbracamintei ce se va executa pe macadam.

La executarea macadamurilor sunt admise urmatoarele abateri limita:
- abaterile limita locale, admise pentru grosimea imbracamintei, sunt de ± 10 % fata de grosimea proiectata.
- abaterile limita locale, admise pentru latimea imbracamintei, sunt de ± 5 cm.
- abaterile admise in profil transversal pentru macadamul folosit ca imbracaminte sunt de maximum 2 mm/m. Acestea se vor masura cu sablonul si pana. Nu se admit abateri care permit stagnarea apei pe platforma drumului.
- denivelarile admisibile in profil longitudinal la macadamul folosit ca imbracaminte sunt de maxim 20 mm sub dreptarul de 3 m lungime. Nu se permit denivelari care permit stagnarea apei pe platforma drumului.
- la cotele profilului longitudinal, masurate pe axa sau la marginile imbracamintei, se admite o abatere limita de ± 5 cm fata de prevederile proiectului, cu conditia respectarii pasului de proiectare adoptat.

Pentru macadamul folosit ca strat de baza, abaterile sunt identice cu ale imbracamintei rutiere din macadam.

Standarde pentru executia macadamului

In vederea realizarii macadamului, piatra sparta se asterne pe fundatie intr-un strat uniform si se cilindreaza la uscat pana la fixare, apoi se asterne splitul de impanare, de obicei in doua reprize, se stropeste cu apa si se continua cilindrarea pana la inclestare. Umplerea golurilor ramase se face cu savura sau nisip, asternute uniform in doua reprize, stropite si cilindrate concomitent, pana la fixarea definitiva. 

Piatra sparta se asterne intr-un strat de grosime cat mai uniforma, folosindu-se in acest scop benzi-reper din agregatele naturale folosite, la cota prescrisa in proiect. Asternerea se face astfel incat marginile imbracamintei si suprafata ei sa corespunda conditiilor de suprafatare stabilite, conditii care se verifica folosindu-se dreptarul. 

Grosimea de asternere a pietrei sparte va fi cu circa 25% mai mare decat grosimea prevazuta hp dupa cilindrare, procentul exact stabilindu-se pe baza de incercari pe santier, pe un sector experimental realizat inainte de inceperea executiei. Cilindrarea uscata a pietrei sparte se face cu compactoare cu rulouri netede usoare (60-80 kN) si apoi cu compactoare cu rulouri netede mijlocii (100-140 kN), pana la fixare. 

Dupa fixarea pietrei sparte se face impanarea scheletului macadamului prin asternerea uniforma a splitului in minimum doua reprize si prin stropire succesiva cu apa, concomitent cu cilindrarea pana la inclestare. Cilindrarea se face cu compactoare cu rulouri netede mijlocii sau grele (peste 140 kN), pana la inclestare. 

Dupa asternerea fiecarei reprize se trece de 2-3 ori cu compactorul cu rulouri netede, se uda si se continua cilindrarea pana la completa inclestare a stratului de macadam. Dupa inclestare, se face umplerea golurilor cu savura sau nisip asternut uniform in doua reprize, stropite cu apa si cilindrate concomitent, pana la fixarea definitiva. 

Fixarea definitiva a macadamului se considera terminata cand rulourile compactorului greu nu mai lasa nici un fel de urme pe suprafata macadamului sau cand mai multe pietre de aceeasi marime si natura cu piatra folosita la executarea macadamului nu mai patrund in macadam, ci sunt sfaramate la trecerea compactorului. Dupa fixarea definitiva a macadamului se asterne un strat de nisip grauntos sau savura in grosime de circa 1 cm, pentru protectie. Suprafata macadamului terminat trebuie sa prezinte un aspect de mozaic, cu o textura uniforma. 

Pentru a impiedica deformarea marginilor macadamului in timpul cilindrarii si a le mentine la nivel in aliniament, acostamentele se executa la cota prevazuta in proiect, inainte de asternerea pietrei sparte pentru macadam. Acestea trebuie sa fie bine compactate, pentru a impiedica impingerea laterala a macadamului in timpul cilindrarii si mentinerea constanta a latimii partii carosabile. 

O deosebita atentie trebuie acordata procesului de cilindrare a stratului de macadam. Astfel, in profiluri transversale sub forma de acoperis, cilindrarea se incepe de la acostamente si se continua spre axa drumului, pe fasii paralele si succesive. Fiecare fasie se suprapune peste fasia anterioara pe minim 20 cm. Se incepe cu un numar de treceri pe prima banda de circulatie si se trece apoi simetric, cu acelasi numar de treceri, pe banda de sens opus, continuandu-se compactarea catre axa. Pe axa, compactorul va calca ambele benzi de circulatie in mod egal. In profilurile transversale cu o singura panta sau in curbe supra-inaltate, cilindrarea se incepe de la piciorul pantei si se continua spre partea opusa. 

In timpul compactarii nu se permite schimbarea de directie a compactorului pe lungimea sectorului care se cilindreaza, iar deplasarea utilajelor trebuie sa se faca liniar si fara serpuiri. Viteza compactoarelor trebuie sa fie constanta si mai redusa in timpul cilindrarii la uscat a pietrei sparte (viteza maxima la compactarea macadamului este de 1,0-1,5 km/h si in nici un caz mai mare de 3,0 km/h). 

Numarul informativ de treceri necesare pe aceeasi fasie pentru intreaga operatie de cilindrare a macadamului de circa 8 cm grosime, dupa cilindrare, este: 
- pentru roci dure 100-130 treceri. 
- pentru roci semidure 90-100 treceri. 
- pentru roci moi 50-70 treceri. 

Totodata, trebuie mentionat ca cilindrarea in exces poate determina ruperea colturilor si deci rotunjirea pietrei sparte, ceea ce echivaleaza cu o slaba inclestare a materialului si obtinerea unui strat putin rezistent la solicitarile produse de trafic, deci cilindrarea se va opri la momentul potrivit. Pentru usurarea cilindrarii fasiilor dinspre acostamente, se recomanda ca, pe masura ce se astern straturi noi de piatra in timpul executiei macadamului, sa se completeze si acostamentele cu pamant sau cu material pietros, care sa incadreze macadamul. 

Se recomanda ca, dupa executie, macadamul care serveste drept strat de baza si, in special, drept strat de baza sub covoare asfaltice, sa fie lasat in circulatie dirijata minimum o luna de zile inainte de asternerea imbracamintei bituminoase. 

Macadamul poate fi dat in circulatie imediat dupa terminarea executiei sale. O atentie deosebita trebuie acordata dirijarii circulatiei pe intreaga latime a partii carosabile, astfel incat sa se realizeze o definitivare uniforma a cilindrarii. 

Macadamul neprotejat, pe tot timpul cat este sub circulatie si pana la receptia lucrarii, trebuie intretinut prin luarea urmatoarelor masuri: 
- indepartarea imediata a noroiului, frunzelor, paielor etc. de pe suprafata imbracamintei. 
- readucerea pe partea carosabila a savurii sau a nisipului de protectie aruncat de circulatie pe acostamente. 
- repararea imediata cu split si savura a denivelarilor sau degradarilor aparute, evitandu-se in special stagnarea apei pe partea carosabila. 

In cazul macadamului folosit drept strat de baza, dat in circulatie o perioada mai mare de trei luni, se prevede o intretinere cu split in cantitati de 50-60 t/km/an. Materialul de intretinere si reparatii se asterne in grosimile necesare si se bate bine cu maiul, pana la fixare.

Compactarea straturilor de fundatie

Faza de executie care prezinta o importanta deosebita, a carei realizare incorecta poate periclita reusita intregii constructii rutiere, este compactarea straturilor de fundatie.

Acostamentele se completeaza si se compacteaza o data cu straturile de fundatie, astfel ca acestea sa fie permanent incadrate de acostamente.

Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman dupa compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza.

Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se decapeaza dupa un contur regulat si stratul de fundatie se reface, la nivelul suprafetelor adiacente.

Compactarea straturilor de fundatie se face, de obicei, cu utilaje, urmarindu-se realizarea urmatoarelor conditii tehnice:
- viteza utilajelor de compactare va fi constanta si cat mai redusa.
- deplasarea utilajelor va fi liniara, fara serpuiri, opriri si porniri bruste.
- fasiile succesive de compactat trebuie sa se suprapuna cu min 20 cm latime, pentru o buna innadire.
- nu este permisa intoarcerea utilajelor pe portiunile care se compacteaza sau care au fost de curand compactate.

Compactarea straturilor de fundatie din balast se realizeaza cu compactoare vibratoare, compactoare cu pneuri sau, in lipsa acestora, cu compactoare cu rulouri netede.

Compactarea cu ajutorul compactoarelor cu pneuri se recomanda pentru materiale cu echivalentul de nisip de 25-40 %, iar cu compactoare vibratoare, pentru materiale cu echivalentul de nisip de min 40 %.

Straturile de fundatie din balast trebuie compactate pana la realizarea gradului de compactare 95-98 %. Proctor modificat, pentru drumurile din clasele tehnice IV si V, si 98-100 %. Proctor modificat, pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III.

Pentru obtinerea unui grad de compactare corespunzator, o contributie insemnata o are si dirijarea circulatiei pe intreaga suprafata a fundatiei, dirijare ce se obtine prin blocarea axei drumului.

Din cercetarile efectuate prin masuratori s-a tras concluzia ca stratul de fundatie bine compactat nu transmite decat 10% din presiunea aplicata pe suprafata patului drumului, in timp ce in cazul unei compactari insuficiente, valorile presiunilor transmise cresc la circa 25 %.

Compactarea straturilor de fundatie din piatra sparta se face folosind mai intai, pentru inclestarea pietrei sparte, compactoare cu rulouri netede de 60 kN si conti­nuand apoi cu compactoare vibratoare sau cu pneuri de 100-140 kN, in practica se poate obtine variatia masei compactorului prin lestarea rulourilor metalice ale compactoarelor obisnuite.

Verificarea compactarii se face prin supunerea la strivire a unei pietre, de natura si dimensiunea celor folosite la executarea stratului, aruncata in fata utilajului cu care s-a executat compactarea. Compactarea se considera corespunzatoare daca piatra respectiva este strivita fara ca stratul sa sufere dislocari sau deformari.

Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de fundatie se efectueaza cel mai frecvent prin masuratori cu deflectometrul, in conformitate cu reglementarile in vigoare.

Triathlon Challenge Mamaia 2013

Triathlon Challenge, anul acesta a ajuns la editia cu numarul 5, organizat la Mamaia, pe 6-7 septembrie 2013, a devenit in timp cel mai mare concurs de triatlon din Europa de Est. Inot, ciclism si alergare – sunt cele 3 sporturi la care va invitam sa va testati puterile, indemanarea si limitele, incarcandu-va totodata cu o doza de voie buna si miscare in aer liber. Este o competitie sportiva de masa, o intrecere la care poate participa orice persoana: copii, tineri, veterani, oameni cu job si responsabilitati, mici si mari intreprinzatori sau manageri, bloggeri, sportivi, iubitori ai sportului si ai miscarii.

Triathlon Challenge Mamaia 2013
Triathlon Challenge este organizat de Clubul Sportiv Smart Atletic. Misiunea clubului este promovarea sportului de masa in general si a triatlonului in particular iar membrii sunt 100% sportivi amatori.

Inscrierile pentru Triathlon Challenge se fac online pana pe 31 august 2013.

Probe individuale:

Proba supersprint - 400m inot + 10 km ciclism + 2.5 km alergare.

Proba sprint - 750m inot + 20 km ciclism + 5 km alergare.

Proba olimpica - 1500m inot + 40 km ciclism + 10 km alergare.

Probe de echipa:

- o echipa este formata din 2 sau 3 persoane, o persoana care participa la proba individuala poate fi si parte dintr-o stafeta (la inot sau inot + ciclism).

Stafeta sprint - 750m inot + 20 km ciclism + 5 km alergare.

Stafeta olimpica - 1500m inot + 40 km ciclism + 10 km alergare.

Traseu Triathlon Challenge Mamaia 2013
Inot: Lacul Siutghiol. La proba supersprint se va inota pana la prima baliza – traseu marcat cu sageti rosii (200m), unde se intoarce pana la start (total, 400m). La proba sprint se face o bucla (750m), iar la proba olimpica se fac 2 bucle (1500m).

Ciclism: se iese din zona de tranzitie si se intra pe Bd. Mamaia, directia Aqua Magic – Constanta. Intoarcerea se face in parcarea de vis-a-vis de Aqua Magic, in punctul marcat, se ajunge inapoi in zona de start/finish si se continua cu urmatoarea bucla; pe distanta supersprint se fac 2 bucle, pe sprint – 3 bucle si pe olimpica - 6 bucle. O bucla (Tranzitie-Aqua Magic-Tranzitie) are 6.02 km.

Alergare: se iese din zona de tranzitie si se intra pe Bd. Mamaia, directia Navodari. Se intoarce in punctul marcat (dupa 1.25km) si se ajunge in zona de start/finish. SuperSprint: 2.5km (1 bucla) | Sprint & stafeta sprint: 5km (2 bucle) | Olimpic & stafeta olimpica: 10km (4 bucle).


Gradientul de temperatura

Cel de-al doilea factor principal de care trebuie sa se tina seama in proiectarea si constructia transcontainerelor izoterme, gradientul de temperatura a incarcaturii, este definit ca fiind diferenta de temperatura dintre produsul cel mai cald si produsul cel mai rece din acelasi transcontainer. Acesta trebuie sa fie mentinut la un minim determinat.

Cele mai bune gradiente obtinute in practica curenta sunt cele ale camerelor frigorifice de depozitare si apoi cele din calele navelor frigorifice. Cele mai nefavorabile gradiente se remarca in cazul unor mijloace de transport izoterme, la care gradientul atinge valori de la 5 la 10°C.

De remarcat ca gradientul de temperatura este o functie practic liniara cu temperatura ambianta. O incarcatura de fructe poate avea un gradient de 5°C la o temperatura ambianta de +20°C si un gradient de 10°C la o temperatura de +40°C.

Cauza diferentei de temperaturi in incarcatura este urmarea repartizarii necorespunzatoare a frigului furnizat. Din cauza faptului ca frigul este difuzat prin circulatia unui gaz, de cele mai multe ori aerul, solutia problemei se rezuma la o distributie adecvata a lui, modul de rezolvare a acestei probleme fiind determinant.

Chiar si nivelul de temperatura discutat anterior este strans legat de gradient. Presupunand, de exemplu, ca se transporta fructe la o temperatura de 0°C si ca gradientul este de 5°C, o parte din incarcatura se va deteriora ca urmare a mentinerii sale la +5°C. Incercarea de a cobori temperatura ansamblului incarcaturii poate avea inconvenientul de a congela marfa, deci de a o face improprie comercializarii. Daca dimpotriva, gradientul realizat este 1°C, fructele pot fi transportate intre limitele 0°C si +1°C, situatia fiind buna.

Fiecare produs perisabil solicita o anumita umiditate interioara a mediului, care se obtine printr-un adaos adecvat si permanent de aer proaspat sau prin substante higroscopice asezate in interiorul incaperii marfurilor.

In cazul fructelor si legumelor, pentru reducerea efectului „respiratiei” acestora se practica transportul produselor perisabile in atmosfera controlata.

Straturi de fundatie pentru drumuri din pietruiri vechi

Modul de utilizare a pietruirilor existente la realizarea unor straturi rutiere se stabileste in functie de grosimea si calitatea materialelor constituente, astfel:
- in cazul in care pietruirea nu este pe toata latimea patului drumului, iar grosimea ei este mai mica de 10 cm, nu se ia in considerare in alcatuirea noii structuri rutiere, dar se va scarifica si se va reprofila.
- in cazul in care pietruirea este pe toata latimea patului drumului, iar grosimea ei este de minim 10 cm, aceasta va alcatui stratul de forma sau stratul de fundatie care va fi luat in considerare in calculul de dimensionare a structurii rutiere.
- in cazul in care pietruirea nu este pe toata latimea patului drumului, dar are o grosime mai mare de 10 cm, aceasta se scarifica, se reprofileaza si se compacteaza, alcatuind stratul de forma sau stratul de fundatie care va fi considerat in calculul de dimensionare a structurii rutiere.

Pietruirile existente, in afara de cazul in care se prevede o scarificare totala a acestora, se scarifica pe o grosime care trebuie sa depaseasca cu cel putin 5 cm adancimea denivelarilor si gropilor existente. Materialul provenit din scarificarea partiala sau totala a pietruirii existente se profileaza cu sau fara adaos de materiale noi si se compacteaza. Pietruirea existenta poate constitui un strat de protectie sau un strat de fundatie numai daca este alcatuita ca atare sau in adaos cu alte agregate naturale din materiale care satisfac conditiile tehnice pentru aceste straturi rutiere.

In cazul utilizarii ca straturi de fundatie sau straturi de baza a unor imbracaminti vechi, grosimea reala a straturilor din structura rutiera existenta si calitatea materialelor din alcatuirea lor se stabilesc prin prelevari de probe si sondaje si prin determinari de laborator specifice.

De asemenea, in cazul imbracamintilor bituminoase existente se vor face si masuratori ale deformabilitatii complexului rutier, cu ajutorul deflectometrelor cu parghie sau cu alte dispozitive adecvate.

La largirea straturilor de fundatie existente se adopta o structura rutiera care sa aiba o capacitate portanta echivalenta cu cea a structurii rutiere existente, pentru a se evita tasari ulterioare diferentiate.

La largiri mai mici de 0,75 m, tipul straturilor de fundatie se adopta in functie de utilajele de compactare existente pentru aceasta latime de lucru, recomandandu-se beton de ciment, agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici, blocaj din piatra bruta.

La largirea partii carosabile pentru separarea numarului de benzi, imbinarea diferi­telor straturi rutiere ale celor doua straturi rutiere se face decalat si in trepte de minim 5 cm pentru fiecare strat.

Intretinerea drumurilor pietruite

Pietruirile se degradeaza usor sub circulatie, prin dislocarea pietrelor mai ales pe timp umed, se slabeste coeziunea si inclestarea dintre pietre, producandu-se gropi, fagase etc., iar pe timp uscat circulatia se desfasoara greu, ca urmare a prafului care se degaja la trecerea autovehiculelor. Rezulta ca pietruirile au nevoie de o intretinere permanenta, prin completarea uzurii, plombarea gropilor, reprofilarea sectoarelor valurite etc.

Intretinerea acestor straturi rutiere se executa, de obicei, cu materiale din care au fost realizate. Nu prezinta insa nici un inconvenient, din contra, se recomanda ca pietruirile din balast sa fie intretinute cu split sau piatra sparta. Pietruirile din piatra sparta se intretin numai cu split din sortul 25-40 sau 16-25.

Principalele activitati desfasurate pentru intretinerea drumurilor pietruite sunt prezentate in continuare. Adunarea pietrei alergatoare se realizeaza prin strangerea pietrei dislocate sub efectul circulatiei si azvarlite pe platforma drumului si reasternerea acesteia in gropile sau fagasele formate. Plombarea gropilor si fagaselor se realizeaza dupa ce acestea se curata de praf si noroi. Materialul rezultat se niveleaza in zona drumului, fara a se face cavaliere. Apoi se delimiteaza cu tarnacopul un dreptunghi care sa cuprinda groapa si se scarifica pietruirea pe o adancime cel putin egala cu adancimea gropii sau fagasului.

Materialul obtinut prin scarificare se separa de noroi sau pamant si se completeaza cu material pietros nou. Acest amestec se asterne in decaparea pregatita, se compacteaza, se uda cu apa, apoi se asterne nisip. Plombarea gropilor se face, cu cele mai bune rezultate, imediat dupa ploaie. Completarea materialului pietros uzat se executa prin asternerea de pietris sau piatra sparta, pe sectoare mai mari. Este bine ca, inainte de aceasta operatie de reincarcare, sa se execute o usoara scarificare si reprofilare a partii carosabile cu autogrederul.

Asternerea uniforma a pietrei sparte se executa cu gredere sau autogredere, fiind recomandata si o cilindrare usoara cu compactoare cu rulouri netede, in vederea realizarii unui inceput de fixare a pietrei. Se recomanda ca asternerile sa se faca pe timp umed, cand se realizeaza o mai buna fixare a materialului.

Pentru intretinerea drumurilor pietruite se aprovizioneaza si se astern anual pana la 300 m3/km split 25-40. Reprofilarea, reincarcarea si cilindrarea se realizeaza cand pietruirea nu este complet degradata, dar suprafata pietruirii a ajuns intr-o stare care jeneaza simtitor circulatia. La aceste lucrari, adaosul de piatra sparta sort 40-63 este de 300-600 m3/km/an.

Procesul tehnologic consta in:
- curatirea partii carosabile de noroi si praf.
- scarificarea si reprofilarea cu autogrederul a pietruirii existente.
- asternerea uniforma si la profil a pietrei sparte de adaos.
- cilindrarea la uscat a suprafetei reprofilate, verificarea si corectarea profilului transversal.
- asternerea splitului de impanare sort 16-25 in cantitate de 15-25 kg/m2, asternerea de nisip, udare abundenta cu apa si cilindrare pana la fixare definitiva.
- asternerea nisipului de protectie in grosime de 1 cm, operatie ce se repeta la nevoie.

Cand grosimea pietruirii este suficienta, se poate face reprofilarea si cilindrarea fara adaos de material pietros nou.

Cauze care duc la degradarea prematura a macadamului

La executarea macadamului, datorita nerespectarii conditiilor tehnice, efectului traficului si conditiilor climatice, pot aparea degradari premature, care se extind foarte repede daca nu sunt remediate imediat si care pot conduce la compromiterea partiala a lucrarii.

Nereusita macadamului se poate datora urmatoarelor cauze:
- stratul de fundatie a fost insuficient compactat si suprafata denivelata genereaza tasari inegale si valuriri, care deranjeaza utilizatorii.
- punerea in opera a materialelor pietroase cu tendinta de alterare sau gelive, segregarea in timpul transportului sau la asternere, folosirea materialelor de agregatie argiloase genereaza, de regula, zone slabe in acest tip de strat rutier.
- asternerea splitului de impanare inainte ca pietrele sa fie bine inclestate impiedica fixarea definitiva a macadamului.
- atat pornirile sau opririle bruste, cat si viteza prea mare a compactorului produc valuriri in macadam.
- insuficienta inchidere a stratului superior duce la realizarea unui macadam permeabil, care permite infiltrarea apei pana in stratul de fundatie si terenul de fundare, reducand astfel capacitatea portanta a intregului complex rutier.

Macadamul, ca imbracaminte, este acceptabil doar in cazul traficului usor, el prezinta inconvenientele oricarei pietruiri, si anume praf pe vreme calduroasa, noroi pe timp ploios, se disloca datorita umezirii materialului de agregatie, formandu-se gropi, fagase etc. De aceea, se recomanda ca, in toate cazurile posibile, macadamurile sa fie protejate cu un strat sau invelis impermeabil. Tratamentele bituminoase duble sau covoarele asfaltice conserva macadamul in conditii bune si ofera o suprafata de rulare etansa, fara praf si noroi.
melimeloparis.ro